ce am visat azi noapte

Era o zi galbena si atat de calduroasa incat zgomotul ramanea undeva in fundal si cerul se scurgea peste mine. eram intr-una dintre plimbarile mele zilnice, un fel de mars de recunoastere a mosiei si eram insotita ca de obicei de cei doi caini ai mei. M-am uitat in sus fiindca intotdeauna am simtit ce cerul de deasupra gradinii mele imi apartine tot mie.
Se intunecase brusc. O nava spatiala se rotea amenintator undeva la cativa metri desupra casei mele. Si totusi nu-mi era teama fiindca citisem in adolescenta ca daca o civilizatie este indeajuns de avansata atunci in mod clar reprezentatii sai sunt pasnici. Asteptam deci un semnal.
O trapa s-a deschis in scurt timp si sub forma unor fascicule de lumina au coborat doi indivizi care nu aratau deloc asa cum vazusem mereu in filmele sf americane. Nu erau nici pitici , nici verzi ci aratau intocmai ca niste oameni; un barbat si o femeie. M-a frapat insa portul lor care imi era oarecum familiar; il intalneam zilnic in tzara mea. Un mozaic de materiale lucioase peste care atarnau multe podoabe de aur.Straluceau ca niste stele intr-adevar.
"Buna ziua" imi spuse femeia pe limba mea. " Am venit si noi la picnic". Apoi au inceput sa se instaleze comod in curtea mea. Foarte nepoliticos dar nu avea nici un sens sa le spun sa plece. Stiam exact cine sunt si eram suparata ca atatia savanti se inselaseara cand emisesera teoriile despre evolutia civilizatiilor. Cine spune ca daca avansam tehnologic, nu or sa conduca navele spatiale tot cei "inlantzuiti" de straluciri stravezii?